Scaling heaven (part one)

Exista, undeva in afara atmosferei terestre, plasat in orbita joasa fata de Pamant, un instrument revolutionar al cunoasterii imensului coplesitor. Luand nastere sub forma unui concept in 1946 al astronomului Lyman Spitzer, ideea unui telescop spatial aduce noi avantaje. Evitarea turbulentelor atmosferice cat si atenuarile stratului de ozon, capacitatea de a capta informatii in ultraviolet, infrarosu si rezolutia limitata doar de difractie (0.1 secunde de arc) sunt cateva dintre avantajele unui telescop pozitionat pe orbita.

Dar realizarea sa avea sa intampine multe obstacole. Unul dintre ele fiind finantarea, ceea ce a fortat micsorarea lentilelor de la 3 m diametru la 2.4 m pentru a reduce costurile cat si pentru a conferi o forma cat mai compacta. Fiind realizate cu o precizie de aproximativ o zecime de lungime de unda a luminii vizibile, telescopul urma sa fie folosit in spectrul UV/Infrarosu avand capacitatea unei rezolutii de zece ori mai buna decat a telescoapelor terestre din trecut. Slefuirea oglinzilor trebuia sa fie facuta cu o precizie de 1/20 din lungimea de unda a luminii vizibile (aprox. 30 nanometri). Pana in 1986 costurile au atins 1175 milioane USD.
Instrumentele din dotare, o camera foto cu camp larg si planetar, spectrograful de inalta rezolutie Goddard, fotometru de mare viteza, camera foto pentru obiecte neclare si spectrograful pentru obiecte neclare, contribuie la definirea totalului numit Hubble (HST - Hubble Space Telescope).


Printre multele descoperiri, noi formulari ale unor teorii, amintim stalpii creatiei unde se formeaza stelele in Nebuloasa Vulturului, galaxiile indepartate si in 2001 o imagine din Nebuloasa Capului de Cal, alegere in urma unei statistici sustinute pe internet. (Pozele afisate in ordinea de mai sus)




Lansarea lui Hubble in 1990 marcheaza urmatorul triumf al omenirii in explorarea avansata a spatiului dupa 1610 cand Galileo si-a indreptat telescopul spre "paradis" oferind omenirii darul absolut, cunoasterea.