Un fragment din conversatia descria de Voltaire intre un filozof si natura.
Desigur, de vreme ce marele tau tot nu stie matematica, iar legile tale sint cea mai profunda geometrie, trebuie sa existe un geometru etern care te indruma, o inteligenta suprema care vegheaza asupra miscarilor tale.
Natura:
Ai dreptate, sint apa, pamant, foc, atmosfera, metal, mineral, piatra, vegetal, animal. Simt ca exista in mine o inteligenta; si tu ai o inteligenta pe care n-o vezi. Nici eu nu-mi vad inteligenta; simt aceasta putere invizibila; nu pot s-o cunosc; de ce ai vrea tu, care nu esti decat o mica parte din mine, sa stii ceea ce eu nu stiu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu